Familia Esther şi Ştefan Armer, de origine germană, au transformat în anul 2014 un club de noapte din Siret, o clădire veche de peste 80 de ani, într-un club de petrecere a timpului liber pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, copii care au nevoie de iubire, de un mentor, de un loc în care să socializeze. 200 de suflete şi-au legat destinele în ultimii ani de Lighthouse – Casa Luminii, locul în care sunt amenajate o cafenea pentru elevi, un club al micilor exploratori, un loc în care copiii fac diferite jocuri, îşi fac lecţiile sau învaţă să cânte la un instrument. Ştefan Armer ne-a spus că şi-a dorit să amenajeze la Siret un loc de întâlnire pentru elevi, după programul de şcoală. „Zilnic, între orele 12:00 – 15:00, este deschisă cafeneaua elevilor, unde copiii şi tinerii pot să discute împreună, să se distreze, să petreacă un timp de calitate. Este un loc de întâlnire fără un program pregătit şi le oferim copiilor acţiuni diverse. Vineri după-amiază, elevi cu vârste între 8 şi 13 ani se întâlnesc la activităţile micilor exploratori. Vrem să le arătăm copiilor lucruri despre ei înşişi, despre natură, despre un bun mers al vieţii, despre creatorul lumii acesteia”, a spus Ştefan.
Transfer de emoţii
La clubul amenajat de familia Armer cu ajutorul sponsorilor, mulţi din străinătate, dar şi din ţară, copiii şi tinerii îşi deschid sufletul pentru a primi lumină, pentru a zâmbi şi pentru a spera că mâine va fi mai bine decât astăzi. Împreună cu familia Armer, copiii organizează excursii şi multe activităţi în aer liber. Esther Armer ne-a destăinuit că este foarte frumos să vadă cum copiii sunt fericiţi când se întâlnesc la Casa Luminii sau la orice activitate organizată de ei. „Unii nu au găsit acasă aşa o îndrumare bună şi au venit aici, au participat la acţiuni şi au câştigat ceva pentru viaţa lor şi ne bucurăm pentru asta. În general, încep să vină la club copii cu vârste cuprinse între 8 ani (care ştiu să citească, să scrie) şi 13 ani, apoi cei care au peste 14 ani, care încep să-i ajute pe cei mai mici. Acum ei sunt lângă noi, băieţi şi fete cărora le-a plăcut mult programul pentru copii şi au aşteptat momentul să devină şi ei lideri. Vrem să-i învăţăm pe copii lucruri frumoase, vrem să cântăm împreună, vrem să spunem poveşti, să vorbim despre Dumnezeu. Copiii au fost atinşi pozitiv. Le-a plăcut şi au venit la clubul din Siret. Este un transfer de emoţii extraordinar”, a completat Esther.
„Copiii din România vor mereu să ajute, să facă lucruri pentru alţii”
Vă întrebaţi, desigur, de ce o familie de germani, părinţi a trei copii, au ales să facă ceva pentru copiii necăjiţi din Siret. Răspunsul vine de la Ștefan, care a venit pentru prima dată în România în anul 1992. Atunci a venit din Germania, împreună cu un grup de tineri, să viziteze un orfelinat din Dorohoi, pentru a ajuta copiii nevoiaşi. În toţi aceşti ani, Ștefan a învăţat că cei mici, copiii din România, „sunt mai mulţumitori decât copiii din Germania, sunt mai primitori şi, o mare diferenţă, copiii din România vor mereu să ajute, să facă lucruri pentru alţii. Când merg cu două coşuri cu lemne în mână, vine un copil şi vrea să mă ajute. Asta este ceva care nu am cunoscut în Germania. Mă impresionează că ei vor să ajute”. Nu poate să explice exact de ce a rămas în România, dar spune că „a fost mai mult un simţ, o legătură, o atingere în inima mea”. Esther vrea să-i influenţeze într-un mod pozitiv pe tineri, pentru ca aceştia să fie mai responsabili şi să nu părăsească aşa uşor România. „Copiii sunt viitorul. În România copiii nu prea ştiau ce să facă. Acum mulţi sunt orientaţi spre vest, să câştige mulţi bani, dar mai important este să avem atenţie pentru copii, pentru că ei cresc şi ei sunt următoarea generaţie şi dacă nu îi îndrumăm într-o direcţie bună, pierdem ceva pentru societate”.
Să nu credeţi că ceea ce face familia Armer la Siret este uşor, că nu s-au lovit de greutăţi, de mentalităţi, de obstacole fel de fel, dar nu s-au lăsat pentru că au văzut bucuria din ochii copiilor care frecventează Casa Luminii. „Este greu, dar noi avem şi legătură cu Dumnezeu, care ne ajută, şi asta vrem să le transmitem şi copiilor. Dacă sunt lucruri grele de făcut, El ne ajută să fie diferit. El schimbă şi întunericul în lumină. Noi suntem oameni şi nu avem puteri destul de mari pentru a rezolva toate problemele, dar cerând ajutor de la Dumnezeu, totul este posibil”, a povestit Esther.
„Ce plantăm aici, în inima unui copil, rămâne toată viaţa”
Soţii Armer sunt împreună de peste 15 ani în România şi sunt convinşi că ceea ce se clădeşte bun în inima unui copil rămâne acolo toată viaţa. De aceea au venit la Siret, unde sunt multe familii destrămate, mulţi copii care tânjesc după o îmbrăţişare, după o vorbă bună, după o încurajare. „Noi din păcate vedem că tinerii pleacă din ţară doar pentru câştiguri mai mari. Noi, aici, vrem să arătăm că putem trăi frumos împreună, că putem munci şi face ceva pentru copiii noştri”, este de părere Esther, în timp ce Ștefan spune că „ce plantăm aici, în inima unui copil, rămâne toată viaţa. Și ce bine este dacă putem, dacă avem posibilitatea să-i influenţăm într-un mod pozitiv pe copii încă de mici, din timpul şcolii, pentru că, desigur, cu moştenirea aceasta ei pleacă în viaţă şi vor fi guvernaţi de valorile pe care le-au primit în anii copilăriei”.
„Ei vor să vadă oameni bucuroşi, dar cel mai mult le lipseşte dragostea”
I-am întrebat pe cei doi soţi cât din inima lor a rămas în Germania şi cât este în România. Ștefan este de părere că, într-o perioadă aşa lungă, de 15 ani, s-au schimbat multe şi în ţara lui de origine, Germania. „În Germania nu mai simţim ca nemţii, nu mai simţim că suntem acasă. Sunt lucruri schimbate în societatea noastră şi este greu pentru noi să ne adaptăm acolo”, a spus Ștefan. Soţia lui ne-a povestit că le place să meargă în vacanţe în Germania, unde au rude şi prieteni, „dar aici, în România, este casa, acasă, aici este viaţa”. Familiei Armer i s-au alăturat mai mulţi voluntari germani, dar şi mulţi voluntari din România.
Un tânăr care i-a cunoscut pe Esther şi Ştefan pe când avea 14 ani, care a fost cu ei în tabere, după care a lucrat ca voluntar pentru asociaţie, iar astăzi, la 22 de ani, este angajat la Casa Luminii, este Flavius Munteanu. Tânărul provine dintr-o familie cu cinci copii şi spune că părinţii lui i-au oferit tot ce a avut nevoie, la fel şi fraţilor săi. ”Cred că la Ștefan şi Esther am găsit ceva ce a venit în completare. Cred că unele lucruri nu le poţi învăţa acasă, unele lucruri nu poţi să le trăieşti acasă. Trebuie să ieşi din mediul familial şi să le experimentezi în alte locuri. Experienţele pe care le-am avut cu Esther şi Ștefan au fost şi sunt pregnante şi modelatoare pentru viitorul meu”, ne-a spus tânărul. Lucrând acum cu copiii nevoiaşi din Siret, Flavius ne spune că ceea ce le lipseşte acestora cel mai mult este dragostea. „Ei vor să vadă oameni bucuroşi, dar cel mai mult le lipseşte dragostea. Într-o societate în care copiii sunt trişti şi lipsiţi de viaţă, cred că au nevoie, în copilărie, să vină într-un loc ca acesta, cum este Casa Luminii, unde să spună ce au pe suflet, să discute problemele care-i preocupă. Eu o să fiu totdeauna recunoscător pentru ce am trăit şi învăţat aici. În viitor, cred că o să fac acelaşi lucru, o să investesc în oameni, în dezvoltarea fizică, spirituală şi emoţională a copiilor”, a completat Flavius.
Casa Luminii va fi mereu pentru copii un loc al iubirii şi speranţei
La Casa Luminii am întâlnit-o şi pe Alexandra Tămaş, o tânără în vârstă de 25 de ani care a venit la Siret acum doi ani, de la aproape 400 de kilometri, de la Sibiu, pentru că şi-a dorit foarte mult să lucreze cu copiii. „Toată lumea a fost împotriva deciziei mele de a veni aici, inclusiv familia, prietenii, pentru că au spus că trebuie să-mi fac un viitor, trebuie să muncesc, să am bani, să-mi fac o casă, să-mi întemeiez o familie… Eu am vrut ceva cu care să mă identific şi să fac în viaţa ceva ce-mi place foarte mult. Și am venit. Am fost sigură pe ceea ce am vrut şi a meritat”. Alexandra a spus că este de apreciat faptul că familia Armer a lăsat deoparte vorbele oamenilor, traiul normal şi a venit şi şi-a dedicat viaţa copiilor, oamenilor care au nevoie de ajutor. Pentru ea, Ștefan este un om care se dedică şi vrea să ofere o schimbare, iar Ester este o inimă veselă şi creativă. Pentru copii, voluntari, lideri şi angajaţii de azi, Casa Luminii înseamnă dragoste, odihnă, bucurie, pace. Autorităţile din Siret şi primarul Adrian Popoiu sunt încântaţi de proiectul iniţiat de familia de nemţi, un proiect pilot demn de urmat. Chiar dacă vremurile nu sunt tocmai uşoare şi viaţa aspră pe care o duc mulţi copii din Siret le aduce suferinţă, Esther şi Ştefan sunt optimişti. Casa Luminii va fi mereu pentru copii un loc al iubirii şi speranţei.
Părerea ta