Putna este noua lui casă, iar România ţara de adopţie. A simţit că este bine primit şi că se poate implica în viaţa comunităţii încă de la bun început, iar tot ceea ce a făcut în cei 12 ani de când s-a stabilit în Bucovina nu face decât să confirme că Putna îi vine ca o mănuşă.
Pentru Pascal Garnier, un francez în vârstă de 44 de ani, trecutul apropiat, prezentul, dar mai ales viitorul se leagă strâns de Putna, un loc pe care îl consideră sfânt.
„Sunt foarte ataşat de Bucovina pentru că aici m-am stabilit, aici am cei mai mulţi prieteni şi am petrecut cel mai mult timp de când m-am stabilit în România”, sunt cuvintele pe care un francez le spune cu cea mai mare sinceritate. Este vorba de Pascal Garnier, pentru care acasă este la Putna, alături de câini şi pisici, cu lemnele pe care le cară din magazie pentru a încălzi apartamentul în care locuieşte alături de prietena sa, dar şi alături de cei foarte mulţi prieteni pe care îi are aici. S-a adaptat atât de bine încât uneori limba română îi sună mult mai familiar decât limba maternă.
„Uneori, mă sună când este plecat în deplasare pentru că ştie cuvântul românesc, dar nu-şi mai aminteşte care e corespondentul în franceză pentru termenul respectiv”, a povestit Daniela Bălăuţă, femeia alături de care Pascal Garnier a reuşit o adaptare rapidă în Bucovina. I-a ajutat poate şi faptul că Daniela este profesoară de limba franceză, iar comunicarea dintre ei a fost mereu fără sincope.
De altfel, şi acum se întâmplă ca unul dintre ei să vorbească limba maternă, iar celălalt să-i răspundă imediat, semn că între ei s-a sudat o adevărată echipă.
A adus în România peste 3.000 de francezi
Şi pentru că s-a îndrăgostit de România, Pascal s-a gândit să o prezinte şi francezilor. A înfiinţat o agenţie de turism, a dat examen şi a obţinut atestatul de ghid în turism şi s-a pus pe treabă. La început s-a lovit de o mare problemă, mai exact lipsa de informaţii pe care francezii o au despre România.
„Eu am participat la târgul de turism de la Paris şi Bruxelles şi am văzut oameni care treceau în faţa standului României şi se uitau la imagini şi nu credeau că este aşa ceva în România. Problema în Franţa e că nu se ştie nimic despre România din punct de vedere turistic. România este o ţară cu ambianţe diferite, şi asta le spun de fiecare dată celor care vin aici în vacanţă sau în vizită, că merită descoperite Delta Dunării, Maramureşul, centrul Transilvaniei sau sudul României”, a explicat Pascal Garnier.
A luat lucrurile pas cu pas şi în mai bine de 10 ani a adus în Bucovina, Maramureş sau Delta Dunării peste 3.000 de francezi. Cu toţii au plecat acasă cu o altă imagine despre România, iar cei mai mulţi dintre ei au revenit pentru a vedea şi alte locuri. Chiar dacă a străbătut România în lung şi-n lat, Pascal se întoarce mereu la Putna cu aceeaşi dragoste ca la început. Şi crede că şi pentru români Putna este un loc special, iar mănăstirea în care îşi doarme somnul de veci marele domnitor Ştefan cel Mare reprezintă un reper esenţial al existenţei neamului nostru.
De altfel, toţi turiştii pe care i-a adus din ţara natală pe meleagurile din Bucovina au ca punct de oprire Mănăstirea Putna, acolo unde Pascal le explică istoria locului şi cine este Ştefan cel Mare şi Sfânt.
„Pentru a putea înţelege cine este acest domnitor extrem de important în istoria românilor, le explic că este o combinaţie între Ioana d’Arc, Napoleon şi Charles de Gaulle. Prima pentru apărarea creştinătăţii, al doilea pentru că a organizat un stat stabil şi puternic, iar cel de-al treilea pentru a fost extrem de important pe partea de rezistenţă. În felul acesta le dau nişte repere cunoscute, iar turiştii francezi nu vor uita niciodată cine e Ştefan cel Mare şi Sfânt”, a povestit Pascal Garnier.
A cumpărat o casă veche de peste 100 de ani şi vrea să o transforme în muzeu
Meritele lui Pascal sunt recunoscute şi de Asociaţia pentru Turism Bucovina, al cărei membru este, şi din partea căreia participă la aproape fiecare întâlnire cu autorităţile locale şi judeţene.
Dar implicarea lui Pascal nu se reduce doar la turism. Recent, el a cumpărat o casă veche de mai bine de 100 de ani pe care vrea să o transforme în muzeu şi să o redea comunei. Nu o face de unul singur, dar fără el acea casă s-ar fi pierdut pentru totdeauna.
„Terenul a fost cumpărat, dar casa nu prezenta un interes pentru proprietarul terenului, şi atunci singura soluţie de a o salva era să o cumpăr eu. Vreau să spun că nu am cumpărat-o ca să fie casa mea de locuit, ci pentru a amenaja aici o casă-muzeu”, a precizat Pascal Garnier.
E un proiect în care sunt implicaţi reprezentanţii autorităţii locale din Putna, ai Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, ai Muzeului de Istorie al Bucovinei, dar şi voluntari.
„A adus o mentalitate, o ordine şi o disciplină şi a fost coautor la multe evenimente, în special culturale, pe care le-a revigorat. Toată lumea a avut un nou suflu, au văzut că vine un francez şi ne împinge de la spate şi au zis <hai să punem mână de la mână să fie totul bine>”, a spus Marius Cristian Aanei, viceprimarul comunei Putna.
Traseu tematic şi panouri informative în locurile importante din comună
Unul dintre ele a cuprins amenajarea unui traseu turistic şi amplasarea de panouri informative. Parte din bani au venit din Franţa, iar ceilalţi au reprezentat partea de contribuţie a oamenilor din Putna. A pus în valoare mai ales ce reprezintă patrimoniul istoric, dar în acelaşi timp a marcat traseele turistice care se pot face pe jos. A fost sprijinit de voluntari din Franţa, dar şi de elevi ai Şcolii Gimnaziale „Ştefan cel Mare” Putna.
Unul dintre cei care s-au implicat în acest proiect a fost chiar Ciprian Creţan, directorul şcolii putnene.
„Este vorba de un traseu tematic numit Vulpiţa, un traseu care a fost ideea lui Pascal, pe care l-a conceput şi lucrat personal, iar noi nu am făcut decât să-i dăm o mână de ajutor la montarea lui”, a povestit Ciprian Creţan.
Mai nou, în Bucovina a ajuns şi o maşină de pompieri, adusă din Montmorillon, localitate cu care Putna este înfrăţită la iniţiativa lui Pascal Garnier. Într-un timp foarte scurt a devenit un reper pentru Putna, iar viaţa comunităţii locale este aproape de neimaginat fără implicarea sa.
„Din punct de vedere fizic, Putna ar fi tot aici, dar din punct de vedere cultural şi turistic era cu un pas în urmă”, a mărturisit Gabriel Breabăn, un afacerist local şi un prieten apropiat al lui Pascal.
Daniela Bălăuţă, prietena lui Pascal, a sintetizat poate cel mai bine contribuţia francezului în viaţa comunităţii locale: „El ar putea apăra şi reprezenta Putna la orice nivel şi în orice loc, îşi reprezintă comuna cu drag”.
A învăţat limba română din Monitorul de Suceava
Chiar dacă a avut acasă propriul profesor de limba română, Pascal Garnier a învăţat să citească şi să vorbească limba noastră din Monitorul de Suceava.
„Ziarul Monitorul, în format clasic, a fost un element important, un sprijin pentru învăţarea limbii române pentru Pascal. Auzea vorbindu-se, dar avea nevoie să fixeze cu ceva scris, iar ziarul a fost cea mai bună oportunitate pentru el”, a mărturisit Daniela Bălăuţă.
Putna şi Bucovina sunt zonele pe care le-a îndrăgit şi le iubeşte în continuare. Proiectele pe care Pascal Garnier le-a pornit sunt mult mai numeroase, în domenii culturale, educative sau sportive, şi de aceea când este întrebat de prietenii din Franţa dacă nu îi este dor de casă le răspunde simplu: „Nu am timp să-mi fie dor”.
Părerea ta