Dumbrăveni

„Experimentul Dumbrăveni” este expresia folosită de academicianul Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, pentru a descrie creuzetul cultural unic în România care a luat naştere în această comună a judeţului Suceava. Şi când astfel de vorbe vin din partea unui om cu o asemenea greutate, ele spun totul despre efervescenţa culturală de la Dumbrăveni, una care i-ar face invidioşi până şi pe cei mai sceptici dintre critici. Iar aceste aprecieri vin în contextul în care comuna din dreapta râului Siret atrage ca un magnet, an de an, oameni din cele mai înalte cercuri ale culturii, dar şi din diferite domenii artistice. Evenimentele organizate aici au devenit un reper naţional şi nu numai, mai ales că oamenilor de cultură din România, Moldova şi Ucraina li s-au adăugat recent şi personalităţi din Franţa sau Belgia, iar lista pentru anii următori cuprinde oameni importanţi din Spania sau Israel.

 

Până să ajungă la acest statut, Dumbrăveniul a parcurs un drum lung şi uneori anevoios. Totul a început în 2007, când o mână de oameni s-a adunat pentru ceea ce acum este o manifestare de prestigiu, Festivalul Literar „Mihai Eminescu”. Mihai Chiriac, secretarul comunei Dumbrăveni, a fost printre iniţiatorii acestei acţiuni, iar acum când se uită retrospectiv îşi dă seama că sămânţa pusă acum mulţi ani a devenit o floare pe care o admiră şi la care râvnesc multe alte administraţii din judeţ şi nu numai.

„Dintr-un puţin a ieşit un lucru frumos şi memorabil de acum. În cuvântul lui Eminescu mai cred şi astăzi şi atâta vreme cât noi cuvântul îl slujim era firesc să ia amploarea pe care o are, dar nici aici nu m-am aşteptat să ajungem. Îmi aduc aminte că la prima ediţie, Victor Socaciu a venit cu o maşină de ocazie şi l-am luat de la intrarea în Suceava pentru a-l aduce la Dumbrăveni. Au fost anii de început din care am învăţat şi ne-am perfecţionat, iar rezultatul este cel care se vede astăzi”, a mărturisit Mihai Chiriac.

Secretarul comunei Dumbrăveni a ţinut să-i mulţumească în mod special academicianului Mihai Cimpoi, probabil cel mai mare eminescolog în viaţă, care a fost prezent la manifestările de la Dumbrăveni încă de la prima ediţie şi a continuat să participe an de an, într-un loc unde se simte „acasă”.

„Dumbrăveniul nu este un sat, este un fel de capitală a eminescianismului şi a dragostei de Eminescu”

Pas cu pas, la Dumbrăveni s-a construit un castel, şi nu unul de nisip, ci unul cu temelii adânci pentru viitor. Munca făcută cu pasiune şi dăruire nu a trecut neobservată, aşa încât, acum, pe holurile şi birourile Academiei Române sau ale Muzeului Naţional al Literaturii Române despre Dumbrăveni se vorbeşte doar la superlativ.

„Dumbrăveniul funcţionează ca un fel de filială în teritoriu a Academiei Române, pentru că răspândeşte vorba dulce, apără limba şi cultura românească, apără istoria, etnografia, şi acestea sunt lucruri care au intrat în atenţia Academiei Române încă de la fondarea ei”, a arătat academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

Cuvinte de apreciere au venit şi din partea unuia dintre foştii preşedinţi ai Academiei Române, academicianul Eugen Simion. Prezent cu regularitate la evenimentele culturale de la Dumbrăveni, Eugen Simion a spus: „Laud cu toată sinceritatea experimentul ăsta, pe care eu îl numesc experimentul Dumbrăveni”.

„Dumbrăveniul nu este un sat, este un fel de capitală a eminescianismului şi a dragostei de Eminescu şi prin ricoşeu dragoste pentru poezia românească”, a opinat Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Mari personalităţi culturale şi artistice au călcat pragul comunei Dumbrăveni

Unul dintre oamenii de care se leagă indiscutabil această explozie culturală de la Dumbrăveni este primarul Ioan Pavăl. S-a implicat efectiv în bunul mers al festivalurilor de la ediţia a doua, când a fost ales primar, dar recunoaşte că nu a fost deloc simplu să ridice ştacheta la un nivel atât de ridicat.

„Am pornit încet, cu bani puţini şi cu puţini oameni, dar de la an la an festivalul a început să ia amploare, iar lucrurile au explodat când am intrat în contact cu academicienii. În 2020, când se împlinesc 170 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, va fi un festival unic, cu surprize pe care nu le ştiu nici eu integral”, a arătat Ioan Pavăl.

Primarul din Dumbrăveni le este recunoscător academicienilor care au dorit să se implice în manifestările din comună şi este de părere că sprijinul aproape necondiţionat al acestora a reprezentat un imbold puternic.

Mai mult, prin intermediul acestor personalităţi culturale la Dumbrăveni au venit şi alţi oameni cu greutate. Actorii Horaţiu Mălăele şi George Mihăiţă, naistul Nicolae Voiculeţ, care a concertat în faţa a peste 65 de lideri de state, figuri regale şi nobiliare, dar şi Nicu Alifantis sau Andrei Păunescu, pentru a fi amintite doar câteva dintre numele cu rezonanţă care au călcat pragul comunei unde se presupune că ar fi văzut lumina zilei marele nostru poet naţional Mihai Eminescu.

„S-a întâmplat ca la Dumbrăveni să se aplice foarte bine proverbul <Omul sfinţeşte locul>”

Unul din „păcatele” primarului Ioan Pavăl este acela că în momentul în care promite ceva se şi ţine de cuvânt, o raritate în rândul oamenilor politici din România. Acest aspect a fost sesizat chiar de fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion. Poate şi din acest motiv oamenii din fruntea Academiei Române vin la Dumbrăveni necondiţionat la mijloc de iunie.

„Noi, cei din Academia Română, ştim că la mijlocul lui iunie, la comemorarea lui Eminescu, noi mergem în Bucovina, nu o mai facem la Bucureşti, sau o facem în grabă şi mergem acolo, la Dumbrăveni”, a precizat academicianul Eugen Simion.

Puterea lucrului bine făcut a devenit piatra de temelie a activităţilor de la Dumbrăveni, iar Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a sintetizat cum nu se poate mai bine această axiomă.

„S-a întâmplat ca la Dumbrăveni să se aplice foarte bine proverbul <Omul sfinţeşte locul>, iar de când primarul Ioan Pavăl chiverniseşte treburile comunei se întâmplă evenimente culturale extraordinare, care nu se petrec în mari metropole din Ţara Românească”, a concluzionat Ioan Aurel Pop.

Cărţi de valoare inestimabilă au văzut lumina tiparului în urma colaborării dintre Academia Română şi Primăria Dumbrăveni

Implicarea Primăriei Dumbrăveni în viaţa culturală a României nu se reduce doar la manifestările care au loc aici. Între Primăria Dumbrăveni şi Academia Română există un acord de colaborare pentru tipărirea de cărţi, în condiţii grafice deosebite. Din cele 280 de volume pe care Academia Română le-a editat până în prezent, 20 sunt realizate împreună cu Primăria Dumbrăveni.

„L-am tipărit pe Cioran, iar Cioran este sibian, nu e de la noi din Moldova. Dar împreună cu academicianul Simion ne-am încăpăţânat, a fost şi un proces pe seama asta, dar l-am tipărit pe Cioran în patru volume pentru prima oară în România. Ne-am pus în cap să tipărim foarte multe cărţi, dacă suntem sănătoşi vreau să ajung la 50 de volume tipărite. Este un lucru foarte onorant pentru noi că putem să facem asta, pentru că nu tipăreşte Primăria Dumbrăveni cu Academia, ci Academia cu Primăria Dumbrăveni”, a menţionat primarul Ioan Pavăl.

Printre cărţile publicate în strânsa colaborare dintre cele două entităţi la loc de cinste se află operele lui Mihai Eminescu, dar şi cele ale lui Mihail Kogălniceanu.

Vizita la Vatican şi întâlnirea cu Papa Francisc, moment important pentru comunitatea din Dumbrăveni

Cărţile care au văzut lumina tiparului şi cu ajutor financiar din partea acestei comune din nordul Moldovei au ajuns nu doar în România sau Republica Moldova, ci şi la Roma, în Cetatea Vaticanului.

„Şcoala Ardeleană în patru volume, o scriere tipărită în condiţii de excepţie, a fost dăruită Sanctităţii sale Papa Francisc, în cadrul unui ceremonial de înaltă ţinută”, a arătat primarul Ioan Pavăl.

Implicarea Primăriei Dumbrăveni în diferite proiecte culturale a depăşit graniţele comunei. În acest sens a fost încheiat un protocol de colaborare cu Academia de Ştiinţe din Republica Moldova, iar Primăria Dumbrăveni a devenit partener la Congresul Mondial al Eminescologilor, de la Chişinău, dar şi coorganizator al Festivalului <Grigore Vieru>, de la Pererita. Pentru toate acestea, în cursul anului 2013 primarul şi secretarul comunei au primit brevetul şi medalia „Mihai Eminescu” din partea preşedintelui de atunci al Republicii Moldova, Nicolae Timofti.

Pentru contribuţia adusă la viaţa culturală a României, primarul Ioan Pavăl a fost premiat şi de Academia Română, care i-a conferit Diploma „Meritul Academic” „pentru sprijinul permanent şi generos acordat acţiunilor Academiei Române”.